Sărbătorile de iarnă sunt printre cele mai așteptate perioade din an, marcate de obiceiuri și tradiții ce aduc bucurie și speranță în sufletele oamenilor.
Printre acestea, colindatul ocupă un loc special, fiind un simbol al unității și al legăturii dintre generații. Practicat din timpuri străvechi, colindatul reprezintă o celebrare a Nașterii Domnului și o modalitate de a transmite urări de sănătate, belșug și noroc celor dragi. Iată când se merge cu colindul în 2025 și ce alte obiceiuri au românii în preajma sărbătorilor de iarnă.
De unde a început tradiția colindatului
Colindele, așa cum le cunoaștem astăzi, au o poveste fascinantă, cu rădăcini adânci în tradițiile precreștine ale Europei. Aceste cântece, care aduc bucurie și vestesc sărbătorile, nu au fost inițial asociate cu Crăciunul. Cu mii de ani în urmă, ele erau cântate la celebrările solstițiului de iarnă, cel mai scurt moment al anului, care are loc în jurul datei de 21 decembrie.
La origine, cuvântul „colind” desemna un dans sau un cântec de laudă și veselie, iar melodiile aveau scopul de a marca trecerea peste anotimpul întunecat și de a celebra reînnoirea luminii. Pe atunci, colindele erau cântate în toate cele patru anotimpuri, dar doar cele legate de Crăciun au supraviețuit în timp.
În perioada creștină timpurie, Crăciunul a fost poziționat în calendar aproape de Solstițiul de Iarnă. Astfel, cântecele precreștine au fost treptat înlocuite cu imnuri religioase care vesteau Nașterea Domnului. Primele colinde creștine, scrise în latină, nu au avut însă un succes răsunător, deoarece limba era greu de înțeles pentru oamenii de rând.
În anul 129, un episcop roman a introdus un cântec numit „Imnul Îngerilor” la o slujbă de Crăciun în Roma, marcând unul dintre primele exemple de colinde religioase. Mai târziu, în 760, Comas din Ierusalim a compus un imn dedicat Crăciunului pentru Biserica Ortodoxă Greacă. Deși multe astfel de cântece au fost create, ele rămâneau accesibile doar celor familiarizați cu latina.
Totul s-a schimbat odată cu Sfântul Francisc de Assisi, care, în 1223, a introdus reprezentările de Crăciun în Italia. În timpul acestor piese, oamenii cântau colinde în limba vorbită de comunitate, ceea ce le-a făcut mult mai populare. Astfel, tradiția colindelor s-a răspândit rapid în Franța, Spania, Germania și alte țări europene.
Una dintre primele colinde de acest tip a fost compusă în 1410, deși doar un mic fragment din ea a supraviețuit. Cântecul povestea despre Maria și Iisus întâlnind diferite persoane în Betleem. În perioada elisabetană, colindele deveniseră mai degrabă cântece de petrecere decât imnuri religioase, fiind cântate în case și la întâlniri festive, mai puțin în biserici.
Această tranziție de la ritualuri păgâne la tradiții creștine a dat naștere colindelor așa cum le cunoaștem astăzi, transformându-le într-o parte esențială a bucuriei Crăciunului.
Când se merge cu colindul în 2025
În România, tradiția colindatului rămâne una dintre cele mai îndrăgite obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă, fiind păstrată cu sfințenie de la an la an. În funcție de fiecare regiune, colindatul vine cu propriile tradiții și particularități. În unele zone, copiii încep să meargă cu colindul încă din 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, iar acest obicei se desfășoară până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan.
Momentul culminant al colindatului este în seara de Ajun, pe 24 decembrie, când colindele sunt dedicate Nașterii Domnului. Printre cele mai cunoscute colinde interpretate în această seară se numără: „Închinarea Magilor” sau „Astăzi s-a născut Hristos”, și multe altele.
sursa aici