mie. ian. 21st, 2026

Planul de pace gândit de SUA pentru Ucraina și Rusia pare să fi eșuat, cel puțin pentru moment. Profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Paris-Est Créteil, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, unde s-ar putea realiza marele compromis pentru pace.

Șefii diplomației din Marea Britanie, SUA, Franța, Germania și Ucraina au amânat planul de a se întâlni miercuri, 23 aprilie, la Londra pentru discuții la nivel înalt cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.

Conform planurilor inițiale, aceștia ar fi trebuit să se întâlnească miercuri, 23 aprilie, în capitala Marii Britanii, dar deocamdată ei nu se află pe aceeași lungime de undă. Presa americană scrie și că Donald Trump ar fi propus un plan de pace ce prevedea că Ucraina ar recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc, dar ideea ar fi fost respinsă deja de președintele Volodîmîr Zelenski.

Planul americanilor nu mulțumește pe nimeni

Nici Rusia nu este încântată de propunerile americanilor. Putin ar fi nemulțumit că Trump nu sprijină cererea Rusiei de demilitarizare a Ucrainei și nu se opune participării unei forțe europene în cadrul viitoarelor garanții de securitate pentru Kiev.

În sfârșit, potrivit Axios planul ar fi mai degrabă favorabil Rusiei. Pentru a opri războiul, Putin ar primi recunoașterea oficială de către SUA a controlului său asupra Crimeei. Și nu doar atât. Rusia ar mai primi recunoașterea de facto a controlului său asupra aproape tuturor teritoriilor ocupate din 2022, inclusiv a majorității regiunii Lugansk și a părților ocupate din regiunile Donețk, Herson și Zaporojie. În plus, Moscova ar primi promisiunea că Ucraina nu va deveni membră a NATO, dar și ridicarea sancțiunilor impuse după 2014 și extinderea cooperării economice cu Statele Unite, în special în sectoarele energetice și industriale.

De cealaltă parte, Ucraina ar avea câteva beneficii. Rusia și-ar lua obligația de a nu bloca integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Kievul ar primii garanții de securitate de încredere cu participarea unui grup de țări europene și, eventual, a altor țări care au o gândire similară, precum și revenirea unei mici părți din regiunea Harkov ocupată de Rusia. Ucrainenii ar beneficia de trecere nestingherită de-a lungul râului Nipru, care trece de-a lungul liniei frontului în părți din sudul Ucrainei, dar și de despăgubiri și asistență în recuperare, deși documentul nu precizează de unde va veni finanțarea. În plus, s-ar fi dat undă verde unui acord între Statele Unite și Ucraina privind resursele minerale, despre care Trump a spus că va fi semnat joi. Însă planul acesta nu are nicio șansă de a fi dus la capăt.

„Adevărul” a discutat despre planurile de pace și perspectivele de acum cu politologul Sergiu Mișcoiu.

Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil. În acest moment, Sergiu Mișcoiu este mai degrabă rezervat cu privire la modul în care vor evolua pe viitor discuțiile pentru pace.

De ce s-au blocat negocierile
„Este greu de anticipat pentru că traiectoriile acestor convorbiri de pace au fost sinuase de la bun început. Cu toată vehemența cu care a plecat la drum Donald Trump, promisiunea ca în 24 de ore să încheie conflictul din Ucraina, vedem că acesta s-a prelungit și că avem mici tentative de discuții, dar de fiecare dată aceste tentative sunt abandonate. Abandonate fiindcă pozițiile Ucrainei, respectiv Rusiei, sunt în continuare antagonice. Donald Trump nu a reușit să-i convingă nici pe ruși, nici pe ucraineni că planul său de pace este cel care ar fi funcțional. Și de aceea, mai degrabă, acest proces, așa cum spunea deunăzi Marco Rubio (n.r. – secretarul de stat al SUA), ar trebui la momentul actual întrerupt și înlocuit cu un alt fel de proces de pace, care să aibă o gestiune internațională mai largă, deci eforturile europenilor de a duce la masa tratativelor într-un sens mult mai incluziv și alte puteri ale lumii, tocmai pentru a determina o discuție directă între Rusia și Ucraina, care este singura soluție de altfel pentru acest conflict”, explică profesorul.

sursa aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *