Obținerea unei medalii la Jocurile Olimpice reprezintă un succes extraordinar în cariera unui atlet, indiferent dacă medalia este de aur, de argint sau de bronz.
Jocurile Olimpice susțin cele mai înalte standarde de respect și sportivitate, iar pedepsele sunt uriașe în cazul în care un atlet încalcă regulile.
Două cazuri celebre în istoria Jocurilor Olimpice în care atleții au refuzat medalia
Deseori se întâmplă în fotbal ca jucătorii să-și dea jos medalia de vicecampion după ce pierd finala. Gestul vine din frustrare, iar fotbaliștii sunt aspru criticați pentru lipsa de respect. Acest lucru este aspru pedepsit la Jocurile Olimpice.
La Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, halterofilul Ibragim Samadov, reprezentant al Uniunii Sovietice, a obținut medalia de bronz la categoria grea.
Samadov câștigase în urmă cu un an medalia de aur la Campionatul Mondial de haltere, iar la Jocurile Olimpice din 1992 a obținut doar medalia de bronz deoarece cântărea cu 0,05 kg mai mult decât ceilalți doi adversari, cu care a terminat la egalitate.
Nemulțumit de rezultat, Samadov a refuzat să se aplece pentru a i se plasa medalia în jurul gâtului la ceremonie. Samadov a acceptat să i se ofere în mână medalia, iar apoi a lăsat-o pe podium, părăsind arena într-un cor de huiduieli.
Samadov a fost ulterior descalificat și a primit interdicție pe viață la Jocurile Olimpice din partea Comitetului Internațional Olimpic. Suspendarea a fost menținută în ciuda scuzelor prezentate de către Samadov, astfel că acesta nu este eligibil pentru a intra în „Hall of Fame” la haltere.
Gestul lui Samadov a fost repetat de către Ara Abrahamian 16 ani mai târziu
Suedezul Ara Abrahamian a pierdut în semifinală cu italianul Andrea Minguzzi, la categoria de 84 de kg la lupte greco-romane la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008.
Abrahamian a spus că au fost „erori grave la jurizare”, iar antrenorul său i-a acuzat pe arbitri de corupție. Abrahamian câștigase medalia de argint la ediția precedentă a Jocurilor Olimpice, în 2004, la Atena.
sursa aici