sâm. apr. 20th, 2024

Medicul Alexandru Butoi, care a lucrat 15 ani în cadrul ANAD, explică riscurile incredibile la care se supun cei care vor să se umfle de muşchi într-un timp-record apelând la hormoni de creştere. El dezvăluie motivele care îi împing pe tineri să ia steroizi. Printre ele, videochat-ul. Medicul explică şi de ce legislaţia noastră nu consideră infracţiune traficarea acestor substanţe.

  • Ce înseamnă folosirea hormonilor de creştere? 
  • Ce riscuri își asumă cei care îi consumă, obișnuiți ai sălilor de fitness sau nu? 
  • Ce reglementări există în aceste săli de sport? 
  • Pot fi ele driblate de patronii acestora? 
  • Prin ce transformări poate trece organismul când se apelează la steroizi?

Sunt doar câteva dintre întrebările la care GSP a dorit să afle răspunsuri de la cineva abilitat.

Așa am ajuns la Alexandru Butoi, fost angajat, vreme de un deceniu şi jumătate, la Agenţia Naţională Anti-Doping. Medicul colaborează în continuare cu ANAD și susține cursuri pentru instructorii din sălile de fitness, cursuri care au ca finalitate acordarea licenţei de funcţionare respectivei săli.

Butoi (45 de ani) lucrează acum ca medic anestezist la Spitalul Floreasca din Bucureşti.

– Domnule Butoi, sunteți de multă vreme în avangarda luptei contra steroizilor. De ce? Întrebăm în contextul acestei solicitări a ANAD-ului de a schimba legislaţia din România.
– Să ştiţi că până acum 10 ani, WADA şi, implicit, ANAD aveau în vedere doar sportivii de performanţă, doar pentru ei erau interziși steroizii. De pe la sfârşitul anilor 2000 s-a dorit o aplecare spre cei care frecventează sălile de fitness, fiindcă s-a demonstrat statistic că mulți din aceste săli apelează la hormoni de creştere. Problema e că, în multe ţări, agențiile naționale antidoping nu au suficientă putere pentru a stârpi acest fenomen.

„ANAD n-are voie să intervină! Protecţia Consumatorului are”

– În România cum e din acest punct de vedere?
– S-a înfiinţat un departament de trafic la ANAD, dar ceea ce se poate face la noi e doar educare în sălile de sport. Adică să susții cursuri înainte de a acorda licența instructorilor, să știe la rândul lor cum să explice, să educe şi să facă prevenţie în rândul oamenilor care merg la sală. Fără acea licenţă, sala nu poate funcţiona. Dar mai departe, să mergem noi acolo şi să întrebăm pe unul sau pe altul „Ce iei tu de te-ai făcut cât muntele?”, asta nu avem voie să facem.

– Nici măcar verificarea substanţelor care sunt pe piaţă?
– Doar să verificăm produsele la raft, să nu fie contaminate, să nu existe steroizi la vânzare liberă, dar nu face nimeni aşa ceva! Pe de altă parte, vă dau un exemplu, există două mari magazine de suplimente alimentare, la Unirii şi în Titan, unde s-au găsit la liber anumite substanţe care apăreau că ajută la slăbit, dar erau, de fapt, hormoni de creştere şi ulterior ajungeau să fie în posesia celor care merg la sala de sport. Cei de la magazin susţineau că nu ştiau că sunt substanţe interzise. ANAD nu poate intra acolo, în schimb, are autoritate Protecţia Consumatorului. Dacă s-ar trece mai întâi prin mâna ANAD n-ar mai exista astfel de situaţii.

sursa aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *