Război în Ucraina, ziua 358. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei.

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Zelenski exclude să dea teritorii în schimbul păcii: ”Armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”
• Rusia și Ucraina au schimbat peste 200 de prizonieri
• Rușii au bombardat cea mai mare rafinărie din Ucraina
• Duma de Stat de la Moscova anulează acordurile între Consiliul Europei și Rusia
• „NATO trebuie să se pregătească pentru o lungă confruntare cu Rusia”, spune Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice
• Resturi de rachetă, descoperite într-o zonă de frontieră a Republicii Moldova
• Secretarul General al NATO cere Turciei să aprobe „acum” intrarea Suediei și Finlandei în alianță
• Întâlnire critică între Putin și Lukașenko, cu o săptămână înainte de împlinirea unui an de la invazia rusă în Ucraina
• Majoritatea europenilor consideră că Ucraina va învinge în războiul declanșat de Rusia
• Serghei Lavrov, nemulțumit că miniștrii de la Chișinău au cetățenie română
• Ucraina a început să producă obuze de artilerie împreună cu o țară NATO din Europa Centrală
• A zecea rundă de sancțiuni UE împotriva Rusiei va viza industria, construcțiile și furnizarea de drone
• Mircea Geoană, după reuniunea miniștrilor Apărării NATO: Ne apropiem de un punct tensionat în acest conflict

Update 21:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citând dintr-un interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC.

„Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Zelenski, care mai crede că „armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”.

„Nu este o problemă de compromis în sine. Nu ne este frică de ele, în viaţă facem milioane de compromisuri. Dar întrebarea este „cu cine ?”. Compromisuri cu (preşedintele rus Vladimir) Putin ? Nu, pentru că nu există încredere”, a indicat preşedintele ucrainean.

În interviul acordat înaintea împlinirii unui an de la lansarea campaniei militare ruse contra ţării sale, Zelenski a estimat că ofensiva militară rusă de primăvară a început deja. „Atacurile ruse vin deja din mai multe direcţii”, a remarcat el, exprimându-şi speranţa că vecinul belarus aliat al Moscovei „nu se va alătura” războiului. Dar „dacă o face, vom lupta şi vom supravieţui”, a continuat el, avertizându-l cu acest prilej pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko că ar face „o greşeală enormă” dacă ar permite din nou armatei ruse să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina.

Pe de altă parte, Zelenski a reafirmat dorinţa sa ca Ucraina să continue apropierea de UE, atât în ce priveşte „valorile” cât şi legăturile economice. „Acesta este drumul pe care-l alegem”, dar Ucraina are nevoie în acelaşi timp de „garanţii de securitate” şi „armele moderne” sunt singurele care pot „accelera” drumul către pace, a mai spus preşedintele ucrainean, reiterând cererile sale adresate ţărilor occidentale să ofere Ucrainei mai multe arme şi muniţii.

El sugerase anul trecut în decembrie ceea ce a denumit a fi un „plan de pace” în 10 puncte, pe care l-a discutat, printre alţii, şi cu preşedintele SUA, Joe Biden. Zelenski cerea Rusiei în acest plan să-şi retragă trupele din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea, şi să fie restabilite frontierele de stat ale Ucrainei, aşadar Moscova să accepte înfrângerea.

Kremlinul a declarat în repetate rânduri că este deschis negocierilor de pace cu Ucraina, dar că nu vede nicio dorinţă din partea Kievului de a face acelaşi lucru şi a acuzat Ucraina că s-a retras de la negocieri, după ultimele tratative desfăşurate în martie anul trecut, pentru că aşa i-ar fi cerut Washingtonul.

Trupele ruse desfăşoară în prezent în estul Ucrainei o ofensivă în care avansează constant, dar foarte lent şi cu preţul unor mari pierderi în oameni şi echipamente. 

Update 19:30 Ucraina şi Rusia au efectuat, joi, un nou schimb de prizonieri, implicând peste 200 de persoane.

Ministerul rus al Apărării a anunţat, joi seară, că Ucraina a returnat 101 militari ruşi.

Militarii eliberaţi vor fi trimişi la Moscova, unde vor beneficia de tratament şi reabilitare.

„Toate persoanele eliberate vor beneficia de asistenţa medicală şi psihologică necesară”, a transmis ministerul rus.

La rândul său, Administraţia de la Kiev a anunţat că Moscova a eliberat 100 de militari ucraineni şi un civil.

„Continuăm să eliberăm ucraineni din captivitate. Astăzi, ajung acasă 100 de militari şi un civil”, a declarat Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev, citat de agenţia Interfax Ukraina.

La începutul lunii februarie, Ucraina şi Rusia au efectuat un alt schimb de prizonieri, implicând peste 1

Update 18:30 Rusia a lansat joi dimineaţă 36 de rachete asupra Ucrainei, ţintind din nou infrastructuri energetice ale acestei ţări şi a lovit în acest raid de asemenea cea mai mare rafinărie ucraineană

Potrivit Statului Major ucrainean, au fost doborâte 16 dintre aceste rachete.

Este o proporţie mai redusă a rachetelor doborâte, comparativ cu precedentele bombardamente de acest fel pe care Rusia le efectuează cu regularitate împotriva Ucrainei începând din luna octombrie.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât în sud 8 rachete Kalibr care au fost lansate de pe o navă rusească din Marea Neagră. Alte rachete au lovit nordul şi vestul Ucrainei, precum şi regiunile centrale Dnipropetrovsk şi Kirovograd.

A fost lovită şi rafinăria de la Kremenciuk – cea mai mare din țară – situată la circa 200 de kilometri sud-est de capitala Kiev.

Autorităţile ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor de aici

Ministerul ucrainean al Energiei şi operatorul reţelei electrice au semnalat că, spre deosebire de ce s-a întâmplat după raiduri ruseşti anterioare, raidul de joi dimineaţă nu a provocat perturbări majore în furnizarea electricităţii.

Update 17:30 Duma de Stat de la Moscova a suspendat, joi, validitatea acordurilor internaţionale între Rusia şi Consiliul Europei, for paneuropean din care Moscova a fost exclusă după declanşarea campaniei sale militare împotriva Ucrainei.

Rusia susţine că aceste acorduri şi-au pierdut valabilitatea la 16 martie 2022, după ce comitetul de miniştri al Consiliului a adoptat o rezoluţie de excludere a calităţii sale de membru.

Din acest motiv, Moscova a încetat să-şi mai achite cotizaţia în valoare de 33,7 milioane de euro pe an către această organizaţie din care făcea parte din 1996, calitate care a obligat Rusia să introducă un moratoriu asupra pedepsei cu moartea.

Update 16:30 NATO trebuie să se pregătească pentru o confruntare lungă cu Rusia, întrucât preşedintele rus Vladimir Putin nu arată nicio voinţă de pace, la un an după ce a declanşat războiul împotriva Ucrainei.

O declarație în acest sens a fost făcută joi de Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP şi publicat joi.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru un termen îndelungat, asta poate dura mulţi ani”, a estimat Stoltenberg.

„Preşedintele Putin vrea o Europă diferită, o Europă unde el să-şi poată controla vecinii, unde poate să decidă ce pot face ţările”, a continuat el.

După un an de război soldat cu zeci de mii de victime în cele două tabere, NATO estimează că Rusia pregăteşte o nouă ofensivă majoră.

Însă cele 30 de ţări membre ale Alianţei rămân mai hotărâte ca niciodată să facă în aşa fel încât Ucraina să câştige războiul, asigură Jens Stoltenberg.

„Noi suntem aici pentru a ne asigura că Ucraina câştigă acest război şi pentru a-i furniza arme, muniţii şi sprijinul de care are nevoie. Dacă preşedintele Putin câştigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi periculos şi pentru noi, pentru că el şi alţi lideri autoritari vor fi convinşi că atunci când folosesc forţa militară îşi pot atinge obiectivele”, a concluzionat el.

Update 15:30 O patrulă a poliției de frontieră din Republica Moldova a descoperit resturile unei rachete iar oficialitățile spun că acestea sunt rezultatul atacurilor rusești în Ucraina.

„O patrulă a Poliției de Frontieră a descoperit, în zona sectorului Poliției de Frontieră Larga (raionul Briceni), resturile unei rachete, provenite din atacurile aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei”, a anunțat Ministerul de Interne de la Chișinău.

Autoritățile au luat imediat măsura protejării zonei, fiind sesizate echipele pirotehnice ale poliției precum și Procuratura raionului Briceni.

„Este cel de-al patrulea caz în care resturi ale unor rachete provenite din bombardamente asupra Ucrainei cad pe teritoriul Republicii Moldova. Ca și în cazurile precedente, se întreprind toate acțiunile necesare, conform procedurii, de către instituțiile abilitate, pentru a oferi siguranță și securitate cetățenilor”, menționează ministerul de la Chișinău.

Update 14:30 Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a cerut Turciei să ratifice rapid admiterea Suediei şi Finlandei în NATO.

Stoltenberg și-a transmis mesajul în cursul unei vizite la Ankara, în contextul în care ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a semnalat că Suedia  „încă nu îndeplinește criteriile” necesare.

„Cred în continuare că este momentul să fie ratificată acum aderarea Finlandei şi Suediei”, a spus Jens Stoltenberg, a cărui vizită are drept obiectiv oficial exprimarea solidarității, după seria seismică devastatoare de săptămâna trecută care a ucis doar în Turcia cel puțin 36.000 de oameni.

Însă Mevlut Cavusoglu a indicat că țara sa ar prefera o decuplare a aderării celor două state.

„Nu ar fi realist să afirmăm că Suedia a îndeplinit deplin obligațiile care decurg din protocolul de aderare. Turcia este pregătită să evalueze procesul de aderare a Finlandei la NATO separat de Suedia”, a spus ministrul turc, conform cotidianului Le Figaro.

Update 13:30  Noua ofensivă militară a Rusiei în Ucraina apropie pericolul războiului de frontierele NATO.

Alianța examinează întărirea poziției sale pe întregul flanc estic, cu suplimentarea până la 10.000 de soldați a numărului trupelor doar în România.

În acest context și în perspectiva întâlnirii pe care o vor avea, vineri, președintele rus, Vladimir Putin, și președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, cresc temerile privind repetarea scenariului invaziei din 24 februarie 2022, la un an de la începerea războiului.

„Este clar că acești doi îngeri ai morții, Putin și Lukașenko, vor să marcheze un an de la debutul războiului prin și mai multă suferință, prin și mai multă moarte, prin extinderea războiului, prin care realizează o uniune în momentul de față.

Și cred că trebuie să fim foarte atenți la semnalele care vor fi date: în primul, rând la discursul lui Vladimir Putin din Duma de Stat, care va fi săptămâna viitoare, și în al doilea rând, la modul în care Belarus își va pune la dispoziție infrastructura militară pentru extinderea războiului din Ucraina.

Se îndreaptă deja spre statutul de criminal de război și Putin, și Lukașenko și vom vedea, probabil, și o reacție din partea instituțiilor internaționale de drept în acest sens. 

Pentru că cei 300.000 de morți și pagubele de peste 500 de miliarde de euro trebuie să fie decontate de acești doi indivizi, în special de Vladimir Putin”, a conchis Radu Tudor.

sursa aici