joi. iun. 24th, 2021

În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului vom avea în România un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură din vară, conform declarațiilor Roxanei Bojariu, cercetător științific. De asemenea, iarna vom avea o reducere cu până la 80% a stratului de zăpadă și mai puține zile de schi. Acum avem o intensitate a precipitațiilor crescută și pentru intervale scurte de timp, dar va continua acest semnal pe măsură ce schimbarea climei devine din ce în ce mai puternică. Potrivit acesteia, în loc să limităm cumva efectele creșterii intensității precipitațiilor, noi prin defrișările pe munte amplificăm aceste efecte. 
*Roxana Bojariu este coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.Ea a făcut declarațiile în cadrul unui eveniment organizat de Guerrilla Verde şi InfoClima.

Indicele de confort termic: temperatură-umezeală

„În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului avem un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură. Numărul de zile în care acest indice depășește 80 de unități ajunge la peste 35 de zile pe an. Asta e o problemă mare”, spune Bojariu. 

Precipitații crescute în următoarele decenii și crearea catastrofei perfecte

Noi, spune ea, deja avem o intensitate a precipitațiilor crescută și acum pentru intervale scurte de timp. 

„Va continua acest semnal pe măsură ce schimbarea climei devine din ce în ce mai puternică. În acest caz, pentru 2021 – 2050 intensitatea precipitațiilor crește pe toată țara și mai mult în zonele de munte. În Munții Apuseni, Carpații Meridionali, în Nordul Orientalilor. Există incertitudini legate de modelare, de modul în care simulăm procese foarte fine, dar toate arată această creștere”, a precizat Bojariu. 

• Noi în zonele de munte, dacă defrișăm exact acolo unde crește intensitatea precipitațiilor, avem catastrofa perfectă. 
• În loc să limităm cumva efectele creșterii intensității precipitațiilor, noi prin defrișările pe munte amplificăm aceste efecte. E de gândit.

Orașele trebuie să fie pregătite și să se schimbe: schimbarea climei fiind amplificată în zonele urbane

În aglomerările urbane, spune ea, schimbarea climei este amplificată de condițiile date de mediul artificial folosit. 

• Sunt amplificate valurile de căldură și avem efecte mai mari, iar pe de altă parte avem efectele inundațiilor urbane (amplificate de izolarea solului). Trebuie găsite noi soluții de a proiecta dezvoltarea orașelor noastre astfel încât să limităm efectele schimbării climei

„În România vorbim de intensitatea creșterii precipitațiilor. Avem probleme din ce în ce mai mari în orașe pentru că orașele noastre nu sunt adaptate schimbărilor din prezent, dar apoi pentru viitor? Avem canalizări care nu sunt adaptate. Avem o dezvoltare urbană care nu ține cont deloc de ce se întâmplă cu clima”, a afirmat Bojariu. 

Atunci, spune ea, avem valuri de căldură mult amplificate, inundații urbane amplificate. 

„Uitați-vă ce se întâmplă în zonele montane cu viiturile astea din bazinele mici. Scurgerile pe versanții dezgoliți de păduri au efecte din ce în ce mai puternice asupra comunităților locale. Uitați-vă ce se întâmplă cu agricultura României, unde avem o dependență foarte mare de climă. Suntem atât de vulnerabili în fața prezentului climatic, dar asupra viitorului de peste câteva decenii, două-trei? Va fi din ce în ce mai important să regândim toate activitățile”, a explicat Roxana Bojariu. 

Precipitații mai puține vara și două scenarii: coșmar climatic în cel pesimist

*A și B reprezintă scenariul moderat, iar C și D cel pesimist
*Stânga reprezintă vara, iar drepta – iarna

• Avem creșteri mai mari în zona montană în zona Carpaților Meridionali (creșterile sunt mult mai mari acolo). În general, în anotimpul de vară creșterile sunt mai mari în zona de sud dacă le comparăm cu cele de nord. Peste tot sunt creșteri și destul de mari. 

• Pentru iarnă iarăși avem creșteri peste tot. Sunt influențate de relieful complex al României. Sunt influențate doar în magnitudine. Semnul e același, de creștere. 

„Toate scenariile arată o scădere a precipitațiilor în lunile de vară, chiar dacă cu magnitudine diferită în funcție de scenariu, de generația de modele folosită și o creștere a temperaturii cu un maxim de creștere în luna august, de exemplu”, a precizat Bojariu. 

sursa aici

By Florin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *