Era pe vremea când se potcovea….. BLA, BLA, BLA, era pe vremea lu’ Stefan cel Mare, când ajung turcii si peste el…Si vine la Maria Sa, un angajat de-al sau:
„Stefane, Stefane, au intrat turcii în tara, e urgie !”
„Nu-i nimic, câti sunt ?”
„10000 Maria Ta !”
„Si noi ?”
„1000…”
„Bine, adu-mi armura si mantaua cea rosie…”
„Da’ de ce mantaua rosie ?”
„Pai daca ma ranesc, sa nu vada ostenii sânge la mine si sa lupte mai departe.”
Zis & facut. Câstiga ai nostrii si vin peste un an iar turcii…:
„Maria Ta, BLA, BLA, BLA,…”
„Nu-i nimic, câti sunt ?”
„15000…”
„Si noi ?”
„Pai am mai ramas vo’ 920…”
(…de unde concluzia ca ei se si înmulteau mai repede…)
„Bine, adu-mi armura, pelerina rosie si pantalonii mei MARO…”
